LEGE CADRU
privind organizarea administrativă a teritoriului României
Capitolul I – Dispoziții generale
Art.1 (1) Prezenta lege reglementează cadrul general și stabilește etapele procesului de reorganizare administrativă a teritoriului României.
(2) Organizarea regiunilor ca structuri administrativ-teritoriale, compatibile cu regiunile europene, constituie principalul obiectiv al legii.
(3) Regiunile sunt unități administrativ-teritoriale capabile să devină partenere cu instituțiile europene și cu marii investitori, în proiectele europene de dezvoltare regională.
(4) Regiunile sunt organizate în scopul conectării la strategia europeană de dezvoltare regională, pentru a asigura o creștere economică, prin sporirea gradului de absorbție a fondurilor europene și prin atragerea de investitori importanți pentru marile proiecte de investiții.
Art.2 (1) Reorganizarea administrativ-teritorială a României se întemeiază pe principiile descentralizării, deconcentrării serviciilor publice, autonomiei locale și eligibilității autorităților publice locale, cu respectarea legalității și a sistemului de drept.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin.(1), nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.
(3) Întărirea autonomiei financiare a autorităților locale, creșterea capacități administrative, clarificarea competențelor la diferite nivele și structuri ale administrației publice și reducerea semnificativă a birocrației , sunt principalele obiective urmărite în procesul de reorganizare.
Art.3 (1) Elaborarea și implementarea politicilor de dezvoltare regională la nivelul standardelor europene impun:
a) descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivel central, spre cel al comunităților regionale și locale;
b) parteneriatul între toate instituțiilor implicate în luarea deciziilor;
c) stabilirea obiectivelor și a priorităților pentru realizarea lor;
d) cofinanțarea, concretizată prin contribuția financiară a tuturor celor implicați în realizarea proiectelor.
Art.4 (1) Prezenta lege consfințește organizarea administrativă a teritoriului României în județe, municipii, orașe și comune, așa cum sunt ele constituite și delimitate prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Modificarea componenței sau a limitelor teritoriale ale județelor, municipiilor, orașelor sau comunelor, se poate face numai prin lege, cu respectarea procedurilor stabilite și doar după aprobarea prin referendum local.
Capitolul II – Organizarea pe regiuni
Art.5 (1) Teritoriul României se organizează pe regiuni, ca unități administrativ-teritoriale cu personalitate juridică de drept public, având capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu.
(2) Regiunile sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale conturilor de trezorerie și ale conturilor deschise în bănci.
(3) Ca unități administrativ-teritoriale, regiunile sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele de administrare a bunurilor care aparțin domeniului public și privat, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
(4) Municipiile în care își au sediul autoritățile regionale, sunt municipii de reședință și totodată centre importante de dezvoltare economico-socială.
(5) Municipiile reședință de regiune, sunt stabilite pe baza nivelului actual al dezvoltării economice, a perspectivelor de dezvoltare economică, socială și culturală, de existența aeroporturilor, de numărul populației și de alte criterii de ordin socio-cultural.
(6) Atribuirea denumirii regiunilor urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern, în termen de 90 de zile de la constituirea consiliilor regionale.
(7) Atribuirea denumirii fiecărei regiuni, se va face la propunerea consiliului regional, cu avizul Ministerului Culturii și al celorlalte instituții abilitate.
Art.6 (1) Regiunile sunt structuri administrativ-teritoriale, constituite din câte trei județe fiecare, cu excepția regiunii cu reședința în municipiul București, care are în componență două județe și municipiul București, cu organizare și cu structuri proprii.
Art.7 (1) Teritoriul României se organizează in 14 regiuni, fiecare având ca reședință câte un municipiu, prezentarea acestora fiind făcută în ordine alfabetică, după cum urmează:
1.Regiunea cu reședința în municipiul București, alcătuită din municipiul București și județele Giurgiu și Ilfov.
2.Regiunea cu reședința în municipiul Arad, alcătuită din județele Arad, Gorj și Hunedoara.
3.Regiunea cu reședința în municipiul Brașov, alcătuită din județele Brașov, Covasna și Harghita.
4.Regiunea cu reședința în municipiul Cluj-Napoca, alcătuită din județele Bistrița Năsăud, Cluj, și Sălaj.
5.Regiunea cu reședința în municipiul Craiova, alcătuită din județele Dolj, Olt și Vâlcea.
6.Regiunea cu reședința în municipiul Constanța, alcătuită din județele Călărași, Constanța și Tulcea.
7.Regiunea cu reședința în municipiul Galați, alcătuită din județele Brăila, Galați și Vrancea.
8.Regiunea cu reședința în municipiul Iași, alcătuită din județele Bacău, Iași, și Vaslui.
9.Regiunea cu reședința in municipiul Oradea, alcătuită din județele Maramureș, Bihor și Satu Mare.
10. Regiunea cu reședința in municipiul Pitești, alcătuită din județele Argeș, Dâmbovița și Teleorman.
11. Regiunea cu reședința in municipiul Ploiești, alcătuită din județele Buzău, Ialomița și Prahova,.
12. Regiunea cu reședința în municipiul Sibiu, alcătuită din județele , Alba, Mureș și Sibiu.
13. Regiunea cu reședința în municipiul Suceava, alcătuită din județele Botoșani, Neamț și Suceava,.
14. Regiunea cu reședința în municipiul Timișoara, alcătuită din județele Caraș-Severin și Mehedinți și Timiș.
(2) Regiunile astfel delimitate, se constituie ca unități administrativ-teritoriale autonome, la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art.8 (1) Consiliul regional este autoritatea publică, organizată la nivel regional, cu atribuții deliberative, care hotărăște asupra organizării și conducerii activității publice la nivel regional.
(2) Consiliul regional este format din 55 – 61 de consilieri regionali, în funcție de numărul populației fiecărei regiuni, aleși prin vot, în condițiile prevăzute de lege.
(3) Numărul consilierilor regionali aleși în fiecare județ component al regiunii, este proporțional cu numărul populației județului, raportat la numărul total al populației regiunii.
Art.9 (1) Consiliul regional alege dintre membrii săi un președinte, trei vicepreședinți și un secretar executiv.
(2) Președintele, vicepreședinții și secretarul executiv sunt aleși prin votul secret al majorității consilierilor regionali aflați în funcție.
(3) Vicepreședinții sunt aleși, fiecare, ca reprezentant al unui județ component al regiunii, la propunerea luată cu majoritate de voturi a consilierilor regionali aflați în funcție din județul respectiv.
Art.10 (1) Comitetul director este autoritatea publică regională cu atribuții executive, constituită la nivel regional ca organ colectiv, format din președintele consiliului regional, cei trei vicepreședinți și secretarul executiv.
(2) Atribuțiile executive și raporturile dintre consiliul regional, ca autoritate deliberativă și comitetul director, ca autoritate executivă, se vor stabili prin lege.
Capitolul III – Organizarea teritoriului pe județe
Art.11 (1) Teritoriul României este împărțit în 41 de județe și municipiul București, păstrând denumirile, structurile componente și delimitarea teritorială stabilite prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Județul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din orașe și comune, ca unități de bază.
Art.12 (1) Prefectul este autoritatea publică numită la nivel de județ și municipiul București, care conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale.
(2) Prefectul este numit de guvern și are atribuțiile stabilite prin lege organică.
Capitolul IV – Organizarea districtuală
Art.13 (1) Districtele sunt unități administrativ-teritoriale locale, constituite din două sau mai multe municipii, orașe sau comune, care au personalitate juridică de drept public, capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu.
(2) Districtele sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din procesul de administrare a domeniilor public și privat pe care le dețin.
(3) Organizarea districtelor se face prin lege organică, după ce autoritățile regionale sunt organizate și funcționează.
(4) De regulă, un district cuprinde un teritoriu cu o populație de cel puțin 5000 de locuitori.
Art.14 (1) Cel mai târziu, până la data de 1 septembrie 2014, Guvernul României va prezenta Parlamentului proiectul de lege privind organizarea și funcționarea districtelor ca unități administrativ-teritoriale.
(2) Proiectul de lege privind organizarea teritorială a districtelor se va întocmi la propunerea consiliilor regionale, ținând seama de particularitățile fiecărei regiuni, urmărindu-se funcționarea optimă a administrației locale.
Capitolul V – Dispoziții tranzitorii și finale
Art.15 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se constituie consiliul regional al fiecărei regiuni, ca autoritate administrativ-teritorială deliberativă, autonomă și cu deplină capacitate juridică.
(2) Consiliul regional este format din totalitatea consilierilor județeni aflați în funcție, aleși în județele componente ale regiunilor, la data de 10 iunie 2012.
(3) Consiliul regional se constituie prin hotărâre adoptată la ședința de constituire, cu votul majorității consilierilor județeni aflați în funcție la data intrării în vigoare a legii.
(4) Reprezentarea municipiului București în consiliul regional va fi reglementată prin legea de organizare și de funcționare a autorităților administrativ-teritoriale regionale.
Art.16 (1) La data constituirii consiliului regional se constituie și comitetul director al fiecărei regiuni, ca autoritate executivă, format din președinții celor trei consilii județene, aleși la data de 10 iunie 2012.
(2) Pentru reprezentarea municipiului București în comitetul director al regiunii, se desemnează, prin votul majorității consilierilor generali, unul din consilierii generali aflați în funcție, care este înlocuit ca membru al consiliului general, conform procedurii legale.
(3) Președinții consiliilor județene și consilierul general desemnat pentru municipiul București în comitetul director, au calitatea de copreședinți ai regiunii.
(4) Comitetul director funcționează ca organ colectiv, cu atribuții executive, deciziile fiind luate în unanimitate sau cu majoritate de doi la unu.
Art.17(1) Autoritățiile administrativ-teritoriale regionale, constituite potrivit art.15 și art.16, funcționează până la viitoarele alegeri locale, respectiv până în iunie 2016, dacă prin lege organică nu se va stabili o altă dată.
(2) Până la adoptarea legii de organizare și de funcționare a autoritățiilor publice regionale, consiliile regionale, respectiv comitetele directoare ale regiunii, îndeplinesc atribuțiile prevăzute pentru consiliile județene, respectiv pentru președinții consiliilor județene, substituindu-se acestora. Totodată îndeplinesc și atribuțiile prevăzute în prezenta lege.
(3) Aparatul propriu al consiliilor județene și instituțiile subordonate, vor funcționa conform prevederilor legale care reglementează activitatea acestora, cu păstrarea structurilor existente, până la data intrării în vigoare a legii de organizare și funcționare a autoritățiilor publice regionale.
(4) Sediul consiliului județean din municipiul de reședință al regiunii, va deveni și sediul consiliului regional și al comitetului director.
Art.18 (1) În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a prezentei legi, Guvernul va înainta Parlamentului României proiectul de lege privind organizarea și funcționarea autoritățiilor regionale.
(2) În proiectul de lege vor fi prevăzute atribuțiile, modul de organizare și de funcționare a autoritățiilor regionale, precum și modul de administrare și delimitarea patrimoniului public și privat al noilor structuri administrativ-teritoriale.
Art.19 (1) Pentru organizarea teritoriului pe districte, ca unități administrativ-teritoriale, Guvernul României va stabili prin hotărâre de guvern, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi criteriile propuse pentru organizarea districtelor.
(2) Criteriile trebuie să aibă în vedere îndeplinirea funcțiilor administrației publice locale în cele mai bune condiții, valorificarea potențialului de dezvoltare economică, absorția de fonduri europene și atragerea de investitori strategici, creșterea capacități administrative a autorităților, reducerea cheltuielilor bugetare și asigurarea serviciilor publice pentru populație la standarde superioare celor actuale.
(3) În termen de șase luni de la data intrării în vigoare, pe baza propunerilor făcute de consiliile regionale, Guvernul va inainta Parlamentului României, proiectul de lege privind organizarea pe districte, ca unități administrativ-teritoriale. În lege vor fi prevăzute atribuțiile și modul de organizare și de funcționare a autorităților publice districtuale, delimitarea patrimoniului, raporturile cu celelate autorități publice și dispozițiile tranzitorii, cu termene de îndeplinire, precum și autoritățiile competente să le soluționeze.
Art.20 (1) Prezenta lege intră in vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a I-a.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă orice dispoziție contrară referitoare la organizarea și la funcționarea autoritățiilor administrației publice locale.
(3)Până la intrarea în vigoare a Legii de organizare și funcționare a autoritățiilor publice regionale, prevederile Legii administrației publice locale, nr.215/2001 care reglementează activitatea consiliilor județene și a președinților consliilor județene, se aplică în mod corespunzător.
Prezenta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din ………………………….. cu respectarea prevederilor art. 76, alin. (2) din Constituţia României.
Preşedintele Camerei Deputaţilor
Prezenta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din ………………………….. cu respectarea prevederilor art. 76, alin. (2) din Constituţia României
Preşedintele Senatului
Cornel Ştirbeţ 